Visuri se nasc şi mor,
Apar şi dispar ca umbre în treacăt
Pe-ale lumii clădiri,
Se-ascund în colțuri de gând şi revin.
Sunt visuri în inimi de om
Închise de teamă şi-aleargă domol,
Se pierd printre stele şi nori,
Rătăcesc prin cerul fragil şi cobor.
Sunt dimineți senine
Scăldate în lumină şi iubire.
Sunt inimi încălzite de scântei fierbinți,
Credință neobosită în trupuri de sfinți.
Sunt visuri care prind viață
Prin Cel ce Însuşi viața a creat,
Ca ploaia de vară pe câmpul înverzit
Ce firul de iarbă l-a însuflețit.
Visuri se nasc şi mor,
Apar şi dispar ca umbre în treacăt
Pe-ale lumii clădiri,
Se-ascund în colțuri de rai şi devin.