Lavinia Silvia Ciungan - “Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.” Proverbe 14:10

Îngeri.

Curgi lacrimă pe-obraz,
Ești frântă de atât amar,
Dar tu vezi ce eu nu văd…

Vibrează fir de aer tăcut,
O simfonie melancolică răsfrângi,
Dar tu simți ce eu nu simt…

Îngeri la luptă,
Zâmbete ascunse,
Melodii necunoscute,
Frânturi de paradis.

Vreau să ating cerul.

Privire în oglindă

Imagine catoptrică
Ce-am fost, ce sunt, dar ce voi fi?
Pierdută stau
Un pas în drum,
Un pas în gol,
Un pas în baltă și noroi.

Căci ce-am făcut?
Ți-am spus că mă dedic,
Că timpul e al Tău
Dar n-am făcut nimic,
Am fost și sunt un rău.

Am spus că voia Ta o fac,
Nimic în schimb să-mi dai
Și totuși, Tu mi-ai oferit
Chiar totul, eu nimic în schimb.

Posibil să fii așteptat
Poate-mi revin
Din starea-n care m-am aflat.

Și Tu? Mi-ai dat chiar bucurie,
Mi-ai dat răspuns în agonie.
Iar eu? Credeam că-i jucărie
Și Te-am străpuns, posibil din neștire.

În capul meu răsună acum:
Dezamăgire.

Eu care Ți-am promis …
Sunt doar un om, care-am grăit,
O flacără care ușor se clatină când vântul bate,
Căci Te-am dezamăgit,
Iar inima-mi se zbate.

Cu capul rușinat, plecat,
Mă-ntorc pentru a câta oară?
Dar Duhul Tău de juru-mi mă-mpresoară
Și-mi spune pentru-a câta oară: Te-am iertat!

Să Te găsesc

E frig, e vânt, e ceaţă, e tăcere
Mă uit în zare ca să Te găsesc,
Dar nu eşti…
Mă uit in stânga, dreapta
Tot tăcere…
Încremenesc, visez,
Te vreau aproape.
Zâmbesc, oftez,
Ştiu că nu eşti prea departe,
Un cer, atât ne mai desparte!
E cald, e soare, e mult zgomot,
Mă uit spre cer să Te găsesc,
Dar nu eşti…
Dau norii cu mintea la o parte,
Şi totuşi nu Te văd.
Aştept…
De ce nu pot ca să despart,
Acea foiţă de cristal?
Vreau să Te văd!
E frig, e vânt, e ceaţă, e tăcere
Mă uit in zare ca să Te găsesc,
Dar nu pot vedea nimic.
Mă uit aproape…
O pasăre în zbor, Te văd!
O floare ruptă cu putere,
Copil plângând, plin de durere,
Te văd!
Iarbă, pământ, culoare,
Te văd!
Mă uit spre cer, Te văd!

Credinţa!

Să stai s-aştepţi şi…
Să stai s-aştepţi şi…
Şi pot fi multe dar,
Dar tu nu vrei multe
Vrei doar un.. unul singur…

Să stai s-aştepţi şi …
Să stai s-aştepţi şi …

Să vrei, să vrei o vindecare
Să vrei o alinare
Să vrei un minus de îngrijorare
Să vezi o licărire doar,
Un freamăt de speranţă
Să ai puţin mai multă viaţă dar…
Dar nimic, totul se stinge.

Ziua trece, noaptea trece, toate trec dar…
Dar unde eşti, oh Doamne?
Te chem, te strig şi mă cutremur
Puţin, încă puţin din Harul Tău mai vreau,
Puţin, încă puţin din vinul Tău să beau.

Să stai s-aştepţi şi…
Să stai s-aştepţi şi…
Şi dintr-o dată parcă
Ca dintr-o minune…
Să vină, să vină acel ceva
Să vezi, să vezi minunea Sa
Să simţi, să simţi cum Te-nconjoară
Cum Te umple, cum Te satură
Să plângi, să plângi de bucurie
De bucurie că Te-a ascultat
De bucurie că Te-a vindecat
De bucurie că Te-a mangâiat
Să fii umplut de pace, de pace, de pace …

Ce-ţi trebuie s-ajungi aici?
CREDINŢA!