Pace

Țineai în mâini și prelucrai o stare,
Ceva lipsit de zgomot, de mișcare,
O liniște ce să învăluie un suflet chinuit,
Odihnă pentru gândul ce-i mult prea obosit, 

Și-ai rupt din Tine o fărâmă
Ce întunericu-l sfărâmă,
Nimic, nici vorbă, nici cuvânt,
Ci-un strop din Tin’ pe-acest pământ, 

Din Mâna-Ți o primim și-n mâna Ta se-ntoarce
Cu ea ne înconjori atunci când cerul tace,
De nedescris și necuprinsă e
Dumnezeiasca-Ți, uimitoarea-Ți pace.