Lăsând în urmă frica ce mă ține
Alerg să Te-ntâlnesc pe Tine,
Dar, Doamne, ești atât de-aproape
Încât atingerea îți simt pe pleoape,

Și-n mine aleargă un gând 
Să Te cuprind pe-acest pământ,
Dar necuprins rămâi și intangibil
Și totuși sufletu-mi atingi vizibil,

Spre cerul infinit albastru când privesc,
Mereu în brațul Tău mă regăsesc,
Cuprinsă-mi este inima de-a Ta iubire
Ca noaptea cerul înstelat de strălucire,

Și-alerg spre lumină, spre-al Tău Cuvânt,
Isuse scump, Tu ești al meu avânt,
Iar visurile mele în palma Ta le pun,
Tu ești comoara ce vreau să o adun,

Te voi urma oriunde mă vei duce,
Prezența Ta viață îmi aduce,
Și ochii-mi ațintesc mereu spre Tine
Până ajung să uit de tot de mine,

Mă regăsesc doar când cobori
Din cerul Tău, de după nori, 
Cu dragoste mereu arzând,
Sălășluind în mine, un petic de pământ.